string (13) " asd"
        asd
8 septembrie - Nasterea Maicii Domnului - Stiri - Milostenie.ro

8 septembrie - Nasterea Maicii Domnului




  Sfânta Fecioară Maria a fost o persoană desăvârşită încă de când s-a născut, aşa cum li s-a vestit Sfinților și Drepţilor Părinţi Ioachim şi Ana.
Ea este cea care a făcut pământul cer, pe Dumnezeu Fiu al omului, iar pe oameni fii ai lui Dumnezeu, şi prin a cărei naştere în feciorie ne-a fost dăruită viaţa veşnică.
  Faptul că Ioachim și Ana au adus pe lume pe Sfânta Fecioară Maria, cea care va fi cu adevărat „cort” al prezenţei lui Dumnezeu, e dovadă a dreptăţii şi virtuţii lor extraordinare, superioare simplei păziri a Legii Vechi.
Sfânta Copilă este rodul rugăciunilor fierbinţi ale părinţilor Ioachim şi Ana şi, în acelaşi timp, dezlegarea întristării lor pricinuită de ocara iudeilor, întrucât trăiau împreună fără a avea copii.În acea vreme, faptul de a avea copii mulţi le părea israeliţilor superior chiar şi virtuţilor, iar lipsa de copii era considerată un rău atât de mare încât drepţii Ioachim și Ana nu erau lăudaţi pentru virtuţile lor, cât mai ales insultaţi din cauză că nu aveau copii.
 
  Întristaţi de aceste ocări şi aducându-şi aminte de Avraam şi Sara, şi de toți ceilalţi care au trecut prin această tristă experienţă, și gândindu-se apoi la leacul găsit de unii pentru vindecare, Ioachim şi Ana au hotărât să-L implore pe Dumnezeu pentru a fi izbăviți de acest necaz.
Astfel, ei au cerut de la Domnul, prin asceză şi rugăciune, dezlegarea lipsei lor de copii, făgăduind că vor închina din pruncie lui Dumnezeu copilul care se va naşte.
  Dumnezeu le-a ascultat rugăciunea, i-a binecuvântat şi împlinind făgăduinţa făcută lor, le-a dăruit o Copilă mai minunată decât toate bunurile minunate de până atunci. Ea este Născătoarea Creatorului a toate, Fecioara care a îndumnezeit neamul omenesc, întrucât a zămislit fără sămânţă pe Fiul lui Dumnezeu, Cel care pe cele ce sunt le-a adus din ce nu sunt, le-a transformat în vederea unei existenţe fericite şi nu le-a lăsat să cadă în inexistenţă (Diac. Ioan I. Ică jr., „Maica Domnului în teologia secolului XX şi în spiritualitatea isihastă a secolului XIV: Grigorie Palama, Nicolae Cabasila, Teofan al Niceei”, Edit. Deisis, Sibiu, 2008, pp. 370-373).  Sf. Grigorie Palama prezintă în Omilia 42 – „Cuvânt la mântuitoarea naştere a Fecioarei Maria” – motivele pentru care a fost nevoie ca Fecioara Maria să se nască dintr-un pântece sterp.
  Această naştere minunată a trebuit să se împlinească pentru ca, prin desfiinţarea întristării părinţilor Sf. Fecioare, să se prefigureze dezlegarea blestemului protopărinţilor neamului omenesc, Adam și Eva, lucrare care avea să se săvârşească prin Fecioara-Mamă.
Minunea întrupării Domnului Iisus Hristos necesita această minune prealabilă, parte integrantă a unui proces de pregătire treptată, în care natura umană avea să „cedeze” tot mai mult harului dumnezeiesc.
  În vechiul Israel exista un dezechilibru între biologic şi spiritual, între natura umană şi virtute, expresia acestui „decalaj” fiind și părerea evreilor că a avea mulţi copii era superior virtuţii şi dreptăţii. De aici s-a ajuns ca Ioachim şi Ana să nu fie apreciați pentru virtuțile personale, ci insultaţi pentru „infecunditatea” lor.
Fecioara care avea să se nască trebuia să fie Maica lui Dumnezeu, să vină din neamul lui David şi la timpul potrivit pentru mântuirea noastră. Vremea se apropia şi Fecioara trebuia pregătită, dar nu se găseau atunci, între cei din neamul lui David, alţii superiori în virtute, caracter şi nobleţe decât Ioachim și Ana, care erau însă sterpi și deci lipsiţi de copii.
  De aceea ei, cei fără copii, au fost mai cinstiţi decât cei cu mulţi copii, ca astfel Sfânta Copilă să se zămislească din părinţi mult-virtuoşi. Atotcurata şi Atotvirtuoasa Fecioară Maria nu se putea naşte decât din părinţi foarte curaţi și foarte virtuoşi.
Iar cuminţenia și castitatea Sfinților Ioachim și Ana, unită cu rugăciunea şi asceza lor, au rodit, în chip miraculos și minunat, în zămislirea Fecioarei Maria, cea care avea să nască fără stricăciune pe însuşi Fiul lui Dumnezeu, Cel Născut în cer, înainte de veci, dintr-un „Tată feciorelnic” (Ibidem, p. 373).
(Multumiri crestinortodox.ro)